Theodor Cazaban – fragment din romanul “Pluie / Ploaia”, publicat în revista “Lettre Internationale” nr. 114-115 / 2022

Theodor Cazaban – fragment din romanul “Pluie / Ploaia”, publicat în revista “Lettre Internationale” nr. 114-115 / 2022, ediția română (apare sub auspiciile Institutului Cultural Român). Fragmentul, tradus în limba română de Olimpia Coroamă, precum și o mică prezentare a colaborării cu editura ICR, este inclus în cadrul capitolului Biblioteca “Lettre Internationale”. 

O DATORIE ÎMPLINITĂ

În aceste rânduri este vorba despre dorința pe care Asociația ”Memorie și Speranță” a avut-o încă de la înființarea ei: recuperarea pentru publicul din România a operei scriitorului Theodor Cazaban.

Primul pas l-am făcut atunci când, în anul 2018, la Târgul de carte Gaudeamus, a avut loc lansarea volumului Cotloane (traducere Olimpia Coroamă), varianta în limba română a romanului Parages, apărut la editura Gallimard, în anul 1963. După 55 de ani, în sfârșit, reușeam să recuperăm și să oferim cititorului din țara noastră o operă importantă a literaturii române care, la momentul apariției în Franța, s-a bucurat de o primire excepțională din partea criticii franceze și nu numai. De un real ajutor ne-a fost editura ICR sub oblăduirea căreia a apărut romanul.

În anul 2020, în luna februarie, la aceeași editură, a apărut o a doua lucrare, un volum bilingv de această data, cu o piesă de teatru inedită, Bramboura ou l’esprit puni / Brambura sau spiritul pedepsit (traducere Olimpia Coroamă), cu care ar fi trebuit să ne prezentăm, în luna următoare, la Festival du livre de Paris. Din motive cunoscute de noi toți, acest lucru nu s-a putut realiza.

Am vrea să încheiem acest ciclu cu publicarea unui al treilea volum care ar cuprinde, printre altele, una din piesele scrise de Theodor Cazaban în anii tinereții. Manuscrisele, puse la dispoziția noastră de regretatul critic de teatru Jean Cazaban, cuprind mai multe piese, fiecare dintre ele având mai multe variante.  Am ales piesa Țărmul regăsit, scrisă în vremea în care scriitorul era student la Facultatea de Filosofie din București. Titlul este ales dintr-o listă care cuprinde alte șapte variante: Țărmul rătăcit, Colina umbrelor, Tărâm incert, Tărâmul umbrelor, Țara nimănui, Sub stelele sudului, Fluviul care vine spre noi.

Acest al treilea volum ar mai putea cuprinde și alte fragmente din manuscrise descoperite de curând în arhiva scriitorului aflată la Paris și păstrată sub atenta îngrijire a nepotului său, domnul Dimitrie Cădere. Este vorba de o primă variantă a unui roman rămas, din păcate, neterminat, Pluie, precum și traduceri din poezia lui Mihai Eminescu. Sriitorul mărturisește că a încercat să-l înțeleagă pe marele poet și, lucru foarte dificil, să-i transpună versurile în limba franceză: … și atunci am înțeles că Eminescu cu limba lui românească, pe care într-o oarecare măsură a creat-o, ne dezvăluie această unicitate, această posibilitate de a avea un logos românesc… Am ajuns pe această cale la convingerea că la Mihai Eminescu, a cărui imagine presupune întotdeauna o cosmogonie, unirea cerului cu pământul, a lebedei care plutește pe ape cu apa, simbol cosmogonic universal, a luminei cu soarele, Yan-Ying, ș.a.m.d., de fiecare dată întâlnim în versuri ce ar părea că sunt în poezii de dragoste – de ce nu? – un simbol universal, care este cel al totalității, – și aici ar fi poate contribuția mea – și care este crucea. Simbolismul crucii, care este imens, ne învată că acest semn, mult mai vechi decât creștinismul, este configurația lumii…, spune Theodor Cazaban în intervenția sa Căi spre cuvântul lui Eminescu din cadrul manifestării Centenarul Eminescu, Paris 1989.  

Pentru a da o imagine, evident modestă și incompletă, a ceea ce ar putea cuprinde cel de al treilea volum din opera scriitorului Theodor Cazaban am ales să prezentăm un foarte scurt fragment din romanul Pluie (cel care, ulterior, va avea ca titlu La Pluie à Chantilly), așa cum am reușit să-l descifrăm printre corecturile și completările autorului.

– Olimpia Coroamă



Manuscris din arhiva lui Theodor Cazaban, păstrat de domnului Dimitrie Cădere, nepotul autorului