Vă invităm la o nouă întâlnire cu revista 3R și începem cu “la partecipazione di Pietro Barberis, con il Corpo di Spedizione Piemontese, alla guerra di Crimea e con la presentazione delle sue lettere dal fronte inviate alla Famiglia”.
Continuăm cu o interesantă amintire despre Jules Cazaban, soția sa, Irina Nădejde Cazaban, și fiul lor Costin. Vom vedea, “una câte una, fotografiile răspândite pe mese, prin bibliotecă, pe pereții apartamentului din blocul Wilson, în care apărea Jules în diferite roluri: Bufonul din “Cum vă place” de Shakespeare, Sciaslivțev din “Pădurea” de Ostrovski, Nițescu din “Lumina de la Ulmi” de Horia Lovinescu, profesorul Gornasaev din “Liubov Iarovaia” de K. Treniov, Malvolio din “Noaptea Regilor” de Shakespeare”…
Vom întâlni personajele din piesa lui Theodor Cazaban “Țărmul regăsit” și din romanul “Pluie”, și-l vom vedea pe scriitor în cadrul Centenarului Eminescu – Paris 1989.
Aflăm că “Harga est un nouveau mot dont l’argot s’est récemment enrichi et que le dictionnaire Robert se prépare d’inclure. Il veut dire “humilier”… L’humiliation est d’autant plus difficile à supporter qu’elle est infligée par ceux qu’on s’était habitué de toiser de haut”.
Mai aflăm că “La lumière est partout, depuis le Commencement, et pourtant il est souvent si difficile de la percevoir. Une de ses formes les plus subtiles, liée à la tradition religieuse, est sa perception dans le prologue à l’Evangile de Saint Jean selon la lecture de l’Eglise Orthodoxe qui conduit au concept de Lumière Incréée”.
Căutăm permanent, ne cercetăm originile și rădăcinile, descoperim mereu lucruri noi și interesante: “En effectuant ma recherche concernant la famille Văcărescu, de mon ascedance en ligne féminine, je n’ai pas découvert de piste qui aurait pu me mener aux origines premières de la famille Ghika. Je n’ai pas non plus trouvé de détail sur mon ascendante, Maria Văcărescu, épouse de Dimitrie Ghika. Par contre, j’ai découvert une lignée de grands intellectuels qui a plusieurs ramifications aves la famille Ghika”.
Și mai aflăm că “le nom de Dimitrie Cantemir, le seul savant roumain mentionné sur la façade de la Bibliothèque Ste Geneviève à Paris, est connu gràce à la publication de son ouvrage par Antioche Cantemir, en 1743”.